Documentar ce urmărește caravanele tradiționale de ceai care
pornesc din pădurile subtropicale chineze până la faimoasa piață de ceai din
Lhasa, Tibet - o călătorie de 4000
km de-a lungul vechiului Drum al Ceaiului.
Ţăranu Pu'er
Blog despre ceai
Wednesday, 5 July 2017
Monday, 31 March 2014
Ceai negru Ceylon de la Ahmad Tea
Dragii mei, ceai negru Ceylon, împachetat în Sri Lanka în decembrie anul trecut, aşadar proaspăt (garanţie până în 2016), culoare, miros şi gust bun şi ..... 500 grame! Păi la banii ăştia abia iei puţin peste 100 grame de la alte magazine! Iar eu am luat, repet - 500 grame la 24 lei!
Aveţi în acest articol două fotografii ale cutiei şi frunzelor. Din păcate nu am încă o poză cu magazinul dar voi face una în curând. Însă indiferent dacă găsiţi acest magazin sau cumpăraţi ceaiul din alte părţi (căutaţi orice magazin cu produse arăbeşti sau rafturile specifice din Auschan, Cora etc) vă recomand firma producătoare - AHMAD TEA. Habar nu aveam de ea până acum însă cu siguranţă voi mai căuta această marcă. Aici aveţi siteul firmei:
http://www.ahmadtea.com
Iată aşadar, un bun început pentru noua mea rubrică de recomandări şi recenzii, în care vă voi împărtăşi experienţele mele cu diferite firme producătoare sau magazine de ceai. Nu sunt expert, ci simplu ţăran consumator şi în această calitate spun ce gândesc şi recomand ce-mi place.
Friday, 7 February 2014
Lapsang Souchong - ceai negru afumat
Zilele trecute am primit cadou un tip de ceai mai ciudat. Se
numeşte Lapsang Souchong - în traducere “mica plantă de pe muntele Lapu” şi provine
din regiunea Wuyi, provincia Fujian .
Se spune că acest tip de ceai a fost creat în timpul dinastiei Qing (1368-1644), într-o
perioadă în care trecerea armatelor întarzia uscarea anuală a frunzelor de pe
dealurile din Wuyi. Pentru a putea satisface mai repede nevoile pieţei,
producătorii au decis să grăbească procesul de uscare a frunzelor, afumându-le
deasupra focului de pini. Astfel a luat naştere tipul de ceai negru afumat cu
care m-am dedulcit sau mai bine zis, afumat, zilele acestea :)
Este un ceai interesant cu fani celebri, printre care Sir
Winston Churchill care a dobândit obiceiul de a-l bea dimineaţa
devreme, împreună cu un trabuc, la începutul carierei sale, pe vremea când se
afla în Cuba.
Monday, 20 January 2014
Pregătirea ceaiului – temperatură şi timpi de fierbere
Ceai verde
Infuzie 1-3
minute pentru ceai la plic şi 2-4 minute pentru frunze desfăcute.
Temperatura de
fierbere: 75 - 80 °C .
Dacă nu aveţi termometru, după ce apa dă în clocot lăsaţi-o să se răcească 7-10
minute şi apoi turnaţi-o peste planta de ceai.
Ceai negru
3-5 minute pentru ceai la plic şi 3-5 minute pentru frunze desfăcute.
Temperatura de fierbere: 99 °C . Dacă nu
aveţi termometru, după ce apa dă în clocot stingeţi focul şi turnaţi-o peste
planta de ceai
Ceai Oolong
3-5 minute pentru ceai la plic şi 5-7 minute pentru frunze desfăcute.
Temperatura de fierbere: 80 -85 °C Dacă nu aveţi termometru, după ce apa dă în
clocot stingeţi focul şi turnaţi-o peste planta de ceai.
Ceai Pu’er
Unii spun că timpul de infuzie poate fi nelimitat; eu însă
folosesc 5 – 10 min
Temperatura de fierbere: 95 - 100 °C Dacă nu aveţi termometru, după ce
apa dă în clocot stingeţi focul şi turnaţi-o peste planta de ceai.
Ceai alb
30 – 60 sec pentru ceai la plic şi 2-3 minute pentru frunze desfăcute.
Temperatura de fiebere: 65 - 70 °C Dacă nu aveţi
termometru, după ce apa dă în clocot lăsaţi-o să se răcească 10 minute şi apoi
turnaţi-o peste planta de ceai.
În nici un caz nu faceţi ceaiul punând planta la fiert în ibric! În acest fel iese ciorbă, nu ceai :) Din păcate, am văzut mulţi oameni procedând astfel.
Saturday, 18 January 2014
Cum beau ceaiul - sfaturi simple ţărăneşti
Dincolo de
informaţii, cultură, istorie etc, trebuie să ai propria ta întâlnire cu ceaiul.
Internetul şi materialele de specialitate sunt pline de sfaturi despre ce fel de ceai să alegi, cum să-l bei şi aşa mai departe, însă până la urmă le poţi arunca pe
toate la gunoi, te aşezi în cur şi bei ce ai chef, cum ai chef şi când ai chef. Orice băutor înrăit, fie el de alcool sau de ceai, devine la un moment dat, expert :)
Ceaiul, înainte
de toate, e plăcere. De exemplu, pe mine mă cam enervează discuţiile prelungite
pe tema efectelor benefice asupra sănătăţii[1]
deoarece am senzaţia că ceaiul devine aşa o chestie de farmacie sau tratament. Nu
frate, eu beau ceai pentru că îmi place. În primul rând beau numai ceaiurile al
căror gust şi miros îmi plac, apoi beau şi pentru că mă încântă poveştile şi
legendele diferitelor tipuri de ceai. Pentru mine aşadar, ceaiul este o plăcere
fizică şi culturală.
Subscribe to:
Posts (Atom)